Comisia își pune vânătorii de fraude la microscop: EPPO și OLAF, evaluate la cinci ani
Executivul comunitar a publicat prima evaluare formală a Parchetului European, însoțită de o verificare a funcționării OLAF, la cinci ani de la pornirea noii arhitecturi antifraudă.
Ce s-a întâmplat?
Comisia Europeană a publicat prima evaluare formală dedicată activității Parchetului European (EPPO). În același dosar, executivul de la Bruxelles a inclus și un bilanț de funcționare pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), marcând primii cinci ani ai acestui tandem instituțional.
Demersul analizează la rece modul în care cele două structuri menite să apere bugetul blocului comunitar își împart competențele. Procedura este prevăzută de mecanismele europene pentru a verifica dacă arhitectura gândită la Bruxelles funcționează conform planului inițial.
De ce contează?
Până la apariția EPPO, OLAF realiza anchete exclusiv administrative și trimitea recomandări către parchetele naționale, sperând că acestea vor fi deschise și finalizate. Odată cu introducerea procurorilor europeni, dosarele penale au primit o cale directă spre instanțe.
O evaluare la cinci ani arată dacă banii europeni sunt mai bine păziți sau dacă cele două agenții se calcă pe picioare atunci când adulmecă o neregulă. Pentru cetățeni, miza este simplă: orice sumă recuperată înseamnă mai puține pierderi din fondurile comune.
La Bruxelles a venit momentul ca instituțiile care vânează fraudele să treacă ele însele printr-un control de rutină.
Unghiul din Bruxelles
În cartierul european, relațiile dintre OLAF și EPPO au fost privite adesea ca o conviețuire forțată între un bunic administrativ și un nepot cu puteri sporite de urmărire penală. Faptul că executivul le trimite pe amândouă la un control medical de rutină oferă ocazia perfectă de a vedea dacă cele două birouri colaborează eficient sau își trimit dosare doar prin curier protocolar.
Comisia Europeană redactează analiza de etapă, urmând ca instituțiile legislative să dezbată concluziile.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, miza funcționării acestor două instituții este directă, având în vedere volumul semnificativ de fonduri europene gestionat și investigat în mod curent. Orice blocaj de cooperare sau clarificare de procedură la Bruxelles influențează traseul dosarelor deschise pe plan local.
Modul în care OLAF semnalează neregulile administrative și cum preia EPPO firul penal determină viteza cu care suspiciunile de fraudă din statele membre ajung în fața judecătorilor.
Ce urmează?
Rezultatele evaluării Comisiei vor servi drept punct de plecare pentru discuțiile instituționale despre eficiența luptei antifraudă.
Statele membre și legislatorii europeni vor analiza dacă normele de cooperare între procurori și inspectori au nevoie de retușuri legislative.