Comisia vrea să deblocheze 4,2 miliarde € pentru Ungaria și accesul la Erasmus
Executivul european a propus Consiliului ridicarea sancțiunilor din 2022, apreciind că Budapesta a rezolvat problemele privind statul de drept care vizau fondurile UE.
Ce s-a întâmplat?
Comisia Europeană a propus oficial Consiliului UE ridicarea măsurilor de protecție instituite împotriva Ungariei în 2022 prin Regulamentul privind condiționalitatea. Executivul comunitar consideră acum că autoritățile de la Budapesta au remediat încălcările statului de drept care periclitau bugetul comun.
Dacă propunerea primește undă verde în Consiliu, Ungaria va avea din nou acces la fonduri de coeziune în valoare de 4,2 miliarde de euro. În plus, cercetătorii și studenții maghiari vor fi reintegrați complet în programele de finanțare Erasmus+ și Horizon Europe.
De ce contează?
Mecanismul de condiționalitate a fost creat pentru a transforma respectarea regulilor democratice într-un filtru direct pentru alocările financiare. Faptul că Bruxelles-ul consideră dosarul remediat marchează un punct de cotitură într-o dispută instituțională care a ținut pe loc miliarde de euro ani la rând.
Pentru sistemul universitar din Ungaria, revenirea în Erasmus+ și Horizon Europe înseamnă ieșirea dintr-o izolare academică dureroasă. Schimburile de studenți și parteneriatele de cercetare europeană fuseseră înghețate tocmai din cauza suspiciunilor privind administrarea fondurilor.
Comisia Europeană consideră că Budapesta a remediat încălcările statului de drept, deschizând calea pentru 4,2 miliarde de euro.
Unghiul din Bruxelles
În cartierul european, deblocarea banilor pentru Budapesta este privită întotdeauna cu o doză consistentă de scepticism tehnic. Măsurile de protecție din 2022 au fost negociate până la ultimul paragraf, iar concluzia Comisiei că problemele au dispărut arată cât de fluidă poate fi geometria compromisurilor de la Bruxelles.
Consiliul UE trebuie să voteze propunerea înaintată de Comisia Europeană.
Ce înseamnă pentru România?
Decizia are o relevanță indirectă, dar evidentă pentru România, confirmând modul exact în care funcționează mecanismul condiționării banilor europeni de reformele interne. Cazul arată că măsurile punitive nu sunt veșnice, însă recuperarea accesului la fonduri presupune conformarea tehnică la cerințele Bruxelles-ului.
La nivel practic, universitățile românești vor putea relua fără blocaje birocratice proiectele comune transfrontaliere derulate prin Erasmus+ și Horizon Europe cu partenerii academici din țara vecină.
Ce urmează?
Dosarul intră pe masa miniștrilor din Consiliul UE, care trebuie să analizeze argumentele Comisiei și să decidă dacă ridică măsurile restrictive adoptate în 2022.