Cordon sanitar rupt: PPE se aliază cu extrema dreaptă și amână legea UE a metanului cu 3 ani
Grupul popularilor europeni a trecut peste liniile roșii politice din Parlamentul European și a votat alături de extrema dreaptă pentru înghețarea noii legislații climatice privind metanul timp de trei ani.
Ce s-a întâmplat?
Grupul Partidului Popular European (PPE), familia politică a Ursulei von der Leyen, a rupt cordonul sanitar din Parlamentul European și s-a aliat cu formațiunile de extremă dreaptă pentru a câștiga un vot-cheie privind politica de mediu.
Majoritatea formată ad-hoc a votat în favoarea amânării cu trei ani a aplicării noii legi a Uniunii Europene care vizează reducerea emisiilor de metan.
De ce contează?
Cordonul sanitar menit să izoleze extrema dreaptă de la deciziile majore din Parlamentul European a cedat în fața dorinței de a tempera legislația climatică. Semnalul politic este limpede: când vine vorba de frânat noi obligații de mediu, alianțele tradiționale de centru devin opționale.
Regulile privind metanul reprezintă un punct sensibil pentru sectorul energetic, iar o amânare de trei ani înseamnă o relaxare temporară semnificativă a standardelor la care trebuiau să se alinieze companiile de profil.
Cordonul sanitar a rezistat în discursuri, dar s-a rupt când s-au numărat anii de amânare pentru legislația climatică.
Unghiul din Bruxelles
În instituțiile europene, momentul are o ironie aparte: chiar grupul politic al șefei Comisiei Europene trece peste barierele doctrinare pentru a amâna o piesă legislativă din propriul pachet climatic. Parlamentul European demonstrează astfel că geometria politică s-a schimbat substanțial, iar calculele Consiliului UE vor trebui să țină cont de această nouă axă de vot.
Ce înseamnă pentru România?
Decizia are un impact direct asupra sectorului energetic și de extracție din România, companiile locale de petrol și gaze putând beneficia de o fereastră de respiro de trei ani în privința noilor standarde obligatorii de monitorizare a emisiilor de metan.
Politicește, votul reflectă și poziționarea eurodeputaților români din marile grupuri, arătând cât de dispuse sunt partidele autohtone să accepte majorități conjuncturale la Bruxelles dacă miza este relaxarea poverii administrative pentru industrie.
Ce urmează?
După ce Parlamentul European a cerut oficial pauza de trei ani de la noua lege a climei, dosarul intră în faza confruntării dintre cerințele eurodeputaților și poziția celorlalte instituții europene.