După 300 de miliarde de euro în betoane, UE descoperă că porturile au nevoie de oameni

Comisarul european Jozef Síkela a lansat o reevaluare a strategiei de investiții externe a Uniunii Europene, un mecanism evaluat la 300 de miliarde de euro.

Oficialul susține că finanțarea exclusivă a marilor șantiere, cum ar fi porturile și rețelele electrice, este lipsită de sens dacă țările partenere nu dispun de școlile și spitalele necesare pentru a susține această infrastructură.

Bruxelles-ul a promovat masiv acest instrument financiar de 300 de miliarde de euro ca o contrapondere geopolitică la investițiile concurente din statele în curs de dezvoltare, punând accentul pe obiective vizibile din satelit.

Noua abordare arată o recunoaștere discretă a faptului că turnarea de ciment în infrastructură grea nu produce influență dacă populația locală nu beneficiază de servicii de bază.

În interiorul Comisiei Europene, discursul lui Jozef Síkela marchează o rebrenduire menită să aducă o tentă socială într-un program dominat până acum de calcule strict geopolitice. Miniștrii din Consiliul UE vor trebui să valideze această trecere de la cabluri și cheiuri portuare la educație și sănătate.

Pentru România, decizia are un impact indirect: Bucureștiul contribuie la bugetul comunitar care alimentează garanțiile acestui instrument de 300 de miliarde de euro, iar companiile românești de inginerie sau consultanță care vizează contracte internaționale vor trebui să își ajusteze ofertele.

În loc să concureze exclusiv pe proiecte grele de rețele și transport, consorțiile europene vor fi stimulate să integreze componenta de asistență tehnică, educație și sănătate în țările partenere.

Comisarul Jozef Síkela urmează să transpună această viziune în liniile directoare operaționale pentru alocarea celor 300 de miliarde de euro din portofoliul de investiții externe.