Estonia cere UE să renunțe la termenul „atacuri hibride”: „Spuneți-i război”

Estonia a cerut oficial instituțiilor europene și capitalelor naționale din blocul comunitar să abandoneze termenul diplomatic de „atacuri hibride” și să califice acțiunile Moscovei drept acte de război. Guvernul de la Tallinn solicită aliaților să renunțe la nuanțele prudenței verbale și să adopte o poziție fermă și coordonată.

Definiția folosită la nivelul Uniunii Europene determină direct nivelul de răspuns diplomatic, economic și de securitate. Renunțarea la formulele diplomatice atenuante urmărește să elimine ezitările din deciziile europene și să grăbească măsuri comune de răspuns la amenințările venite dinspre Rusia.

La Bruxelles, limbajul documentelor oficiale este negociat literă cu literă, iar trecerea de la „amenințări hibride” la „război” presupune consecințe politice și juridice majore pe care unele capitale le-au evitat până acum. Decizia asupra calificării acțiunilor rusești aparține exclusiv statelor membre în Consiliul UE, în timp ce Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă trebuie să aplice măsurile decise politic de capitale.

Pentru România, poziționată direct pe flancul estic al UE și la Marea Neagră, clarificarea modului în care Uniunea definește agresiunile din est are impact direct asupra solidarității europene. O calificare mai dură la nivelul UE ar forța un consens mai ferm în sprijinul statelor aflate în proximitatea imediată a conflictului.

Inițiativa Tallinnului urmează să fie testată în discuțiile diplomatice pregătitoare dintre ambasadorii statelor membre, înainte ca tema să ajungă pe masa miniștrilor din Consiliul UE.