Farmaciile-fantomă de pe net: Várhelyi le cere celor 27 de state să strângă șurubul digital
Comisarul Olivér Várhelyi le-a transmis eurodeputaților, la Strasbourg, că medicamentele contrafăcute de pe internet nu pot fi oprite fără un control digital strict în toate cele 27 de state membre.
Ce s-a întâmplat?
Comisarul european Olivér Várhelyi a venit în fața Parlamentului European, reunit la Strasbourg, pentru a discuta despre riscurile reprezentate de farmaciile ilicite apărute pe internet.
Oficialul le-a atras atenția eurodeputaților că protejarea pacienților în fața medicamentelor falsificate presupune o aplicare digitală mult mai strictă a normelor în toate cele 27 de state membre.
Comisia Europeană semnalează astfel că piața neagră a tratamentelor s-a mutat comod în spațiul virtual, unde comenzile ocolesc cu ușurință verificările clasice de la ghișeu.
De ce contează?
Piața pastilelor falsificate nu mai este o chestiune de contrabandă la colț de stradă, ci o afacere digitală cu livrare direct în cutia poștală a cetățeanului.
Fără o supraveghere informatică coordonată, un magazin online interzis într-un stat membru poate continua să trimită produse periculoase pe adrese din altă țară a Uniunii.
Pentru pacienți, riscul este direct sanitar: medicamentele fără aviz nu garantează compoziția corectă și pot conține substanțe toxice sau ineficiente.
Medicamentele contrafăcute nu respectă granițele, iar un site blocat într-o capitală riscă să trimită liniștit pachete într-alta.
Unghiul din Bruxelles
Comisia Europeană a reamintit plenului că o directivă pe hârtie nu vindecă nicio boală dacă serverele dubioase rămân active fără opreliști. Várhelyi le-a indicat eurodeputaților că responsabilitatea practică stă în capacitatea tehnică a celor 27 de capitale de a colabora pe plan digital. În bula de la Bruxelles, recunoașterea faptului că piața online funcționează mai rapid decât reacția statelor membre este deja un diagnostic vechi, dar încă fără rețetă completă.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru publicul din România, comerțul online cu produse care se dau drept medicamente sau suplimente minune reprezintă o capcană frecventă pe rețelele sociale și pe site-uri clonă.
Cerința unei aplicări digitale mai aspre înseamnă că instituțiile de control de la București vor trebui să intensifice monitorizarea platformelor și a coletelor sosite din alte state membre.
Consumatorii români depind de această coordonare europeană, mai ales când reclamele înșelătoare sunt găzduite pe servere din afara țării.
Ce urmează?
Urmează ca statele membre să verifice dacă instrumentele lor naționale de supraveghere digitală sunt suficiente pentru a închide farmaciile clandestine.
Parlamentul European va continua să preseze executivul comunitar pentru măsuri practice care să împiedice distribuirea de pastile false pe piața internă.