Cel mai mare fond din istoria bugetului european se scrie acum. Un român ține pixul
Fondul European de Competitivitate ar urma să înghită InvestEU, Europa Digitală, Fondul European de Apărare, LIFE și o bună parte din banii de cercetare. În Parlament, textul e negociat de germanul Christian Ehler și de românul Dan Nica.
Ce s-a întâmplat?
În iulie 2025, Comisia Europeană a propus un instrument nou pentru bugetul 2028-2034: Fondul European de Competitivitate. Nu este încă un fond, este o propunere de regulament — COM(2025) 555 — care topește într-un singur vas programe care astăzi există separat: InvestEU, Europa Digitală, Fondul European de Apărare și LIFE, plus legătura directă cu banii de cercetare.
Parlamentul European a desemnat în noiembrie 2025 doi co-raportori pentru dosar, în comisia pentru industrie, cercetare și energie: Christian Ehler (PPE, Germania) și Dan Nica (S&D, România). În aprilie 2026 cei doi au publicat proiectul comun de raport, prezentat apoi în comisie.
Ordinea de mărime: fondul ar reprezenta, potrivit fișei oficiale a Parlamentului, circa 22% din întregul buget european pe șapte ani.
De ce contează?
Un „raportor” sună a funcție administrativă plictisitoare. În realitate, este omul care scrie versiunea Parlamentului pentru un text de lege și care apoi merge să o apere în negocierea cu guvernele. Nu decide singur, dar decide de la ce text pornește discuția — iar în Bruxelles cine scrie prima variantă câștigă jumătate din bătălie.
Când comasezi cinci programe într-unul singur, dispar și cinci plicuri separate de bani. Rămâne un singur plic mare, din care se împarte după priorități politice stabilite anual. Cine e bun la scris proiecte câștigă. Cine aștepta un program dedicat, mai puțin.
Cinci programe, un singur plic. Cine scrie regulile plicului decide cine îl deschide.
Unghiul din Bruxelles
Fuziunea programelor nu este contabilitate. Este mutarea puterii de decizie de la reguli fixe, scrise în regulament, la alegeri politice făcute an de an.
Ce înseamnă pentru România?
Un co-raportor român pe cel mai mare fond al viitorului buget înseamnă acces la textul de lucru și la negocierile informale. Nu înseamnă bani garantați pentru România — înseamnă loc la masă acolo unde se decid criteriile după care se dau banii.
Pentru companiile și universitățile din România se schimbă practic ghișeul: în loc de mai multe programe cu reguli proprii, un singur fond cu apeluri mai mari și competiție europeană directă.
Ce urmează?
Votul în comisia parlamentară, apoi în plen, urmat de negocierea cu guvernele. Bugetul european nu intră în vigoare până nu spun „da” toate statele membre, așa că discuția va ține până aproape de 2028.