Bruxelles vrea să dubleze banii pentru cercetare. Cearta e unde îi ține
Următorul program european de cercetare ar urma să ajungă la 175 de miliarde de euro. Universitățile nu se plâng de sumă, ci de faptul că banii stau în același sertar cu fondul pentru industrie.
Ce s-a întâmplat?
Comisia Europeană a propus, în iulie 2025, ca programul de cercetare al Uniunii pentru 2028-2034 — succesorul lui Horizon Europe — să aibă 175 de miliarde de euro, aproximativ dublul actualului buget.
Partea contestată nu e suma, ci arhitectura: cea mai mare parte a programului ar sta sub umbrela noului Fond European de Competitivitate, adică lângă banii pentru industrie, digital și apărare.
Rețelele de universități și asociațiile de cercetători cer „ring-fencing”: un gard în jurul banilor de cercetare fundamentală și în special în jurul Consiliului European pentru Cercetare, ca să nu poată fi mutați spre proiecte industriale mai apropiate de piață.
De ce contează?
Cercetarea fundamentală înseamnă bani dați unor oameni care nu pot promite un produs. Cercetarea aplicată înseamnă bani dați cuiva care promite o fabrică. Politic, a doua variantă câștigă întotdeauna. De asta se ceartă lumea pe gard, nu pe sumă.
Cine primește granturi europene de cercetare nu depinde de guvernul național, ci de evaluare între colegi la nivel european. E unul dintre puținele locuri unde un laborator din Cluj concurează pe aceleași criterii cu unul din München.
175 de miliarde nu sunt problema. Sertarul în care stau este.
Unghiul din Bruxelles
Într-un buget european, un titlu de capitol valorează mai mult decât o declarație. Ce nu e scris în regulament se renegociază în fiecare an.
Comisia propune structura, Parlamentul și guvernele o pot rescrie. Comisarul pentru cercetare a spus public că „le putem avea pe amândouă” — program separat și fond de competitivitate. Textul din iulie 2025 nu spune încă limpede acest lucru, iar tocmai de aici vine presiunea.
Ce înseamnă pentru România?
România este, tradițional, contributor mic și beneficiar mic în programele de cercetare europene: ia semnificativ mai puțin decât ar sugera mărimea țării, pentru că depunem mai puține proiecte competitive.
Dacă banii se mută spre proiecte industriale mari, cu consorții și cofinanțare, decalajul se poate adânci — sau se poate reduce, dacă industria din România intră în consorții europene. Depinde mai puțin de Bruxelles și mai mult de cine scrie proiectele aici.
Ce urmează?
Negocierea merge la pachet cu întregul buget 2028-2034. Poziția Parlamentului se conturează prin raportul pe Fondul de Competitivitate; guvernele discută în paralel, în grupurile de lucru ale Consiliului.