Membru UE fără acte: EPC propune statut hibrid pentru Canada, Marea Britanie sau Japonia
După ce Islanda a votat împotriva reluării negocierilor de aderare, la Bruxelles reapare ideea unui statut intermediar pentru partenerii strategici, de la Ottawa până la Tokyo.
Ce s-a întâmplat?
Dilema binară dintre a fi stat membru cu drepturi depline sau a rămâne complet în afara clubului comunitar își arată din nou limitele la Bruxelles. Fabian Zuleeg, economistul-șef al influentului think tank European Policy Centre, propune crearea unui statut nou prin care țări precum Canada, Regatul Unit sau Japonia să fie aduse sub umbrela europeană fără a trece prin rigorile aderării clasice.
Ideea a fost readusă în discuție după ce referendumul de luna trecută din Islanda a respins redeschiderea negocierilor de aderare la blocul celor 27. Potrivit analizei, votul islandezilor nu înseamnă o respingere a Europei, ci o reticență față de o formulă rigidă, într-un moment în care presiunile geopolitice atribuite administrației Donald Trump vizează direct spațiul arctic, Groenlanda și Canada.
De ce contează?
Pentru țările partenere, aderarea formală la UE presupune preluarea a mii de pagini de legislație și cedarea unei părți din suveranitate, un pas adesea imposibil de vândut politic acasă. Un format asociat ar permite cooperarea economică și strategică rapidă, inspirată din Spațiul Economic European în care activează deja Norvegia și Islanda, fără a mai bloca relațiile în negocieri nesfârșite.
A cere alegătorilor să aleagă strict între statutul de membru în clubul celor 27 și rămânerea afară este o abordare mult prea binară.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, reflexul tradițional este să ceri unui partener fie să aplice tot acquis-ul comunitar, fie să stea la ușa Consiliului. Faptul că analiștii propun o formulă în care Canada să devină membră a Uniunii în toate privințele, mai puțin cu numele, arată cât de urgentă este găsirea unor punți diplomatice mai flexibile.
Orice modificare a formatelor de asociere sau aderare necesită consensul celor 27 de state membre în Consiliul UE.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, orice extindere a pieței unice sau a acordurilor de asociere înseamnă acces mai facil pentru companii la piețe externe cu reguli compatibile. În același timp, discuțiile despre membri parțiali sau asociați pot schimba dinamica din Consiliul UE, dacă astfel de acorduri ar acorda drepturi economice fără obligațiile politice pe care statele membre cu drepturi depline le suportă deja.
Ce urmează?
Dezbaterea privind opțiunile de aderare graduală, parțială sau asociată rămâne pe masa experților europeni, urmând să se vadă dacă ideea va fi preluată oficial în discuțiile diplomatice ale blocului comunitar.