Mii de oameni și miniștri sârbi, la funeraliile lui Mladić, în pofida avertismentelor UE

Mii de persoane au participat la Belgrad la funeraliile criminalului de război sârb bosniac Ratko Mladić, ignorând apelurile și avertismentele Bruxelles-ului. Sicriul acestuia a fost adus acoperit cu drapelul național, iar medaliile sale militare au fost expuse public în cadrul ceremoniei.

La eveniment au fost prezenți și miniștri din guvernul Serbiei. Participarea demnitarilor a avut loc în pofida asigurărilor anterioare conform cărora niciun oficial în funcție nu va lua parte la această înmormântare.

Reacția Bruxelles-ului a trecut rapid de la simple avertismente la gesturi diplomatice concrete. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a anulat o vizită programată în Serbia în semn de protest față de decizia autorităților de a permite o slujbă publică de înmormântare.

Ratko Mladić a murit pe 27 august la Haga, în Olanda, în timp ce își ispășea condamnarea pe viață pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Pentru Comisia Europeană, onorurile aduse unui criminal condamnat pun o frână vizibilă dialogului de aderare cu Belgradul.

Episodul arată o distanțare vizibilă a Belgradului de normele impuse aspiranților la statutul de membru al Uniunii Europene. Bruxelles-ul a subliniat că glorificarea criminalilor de război condamnați este inacceptabilă și nu are ce căuta în interiorul Uniunii sau în statele candidate.

Participarea oficialilor sârbi arată o contradicție între discursul pro-aderare și acțiunile politice interne. O astfel de atitudine ridică noi semne de întrebare cu privire la angajamentul real al Serbiei față de reconcilierea din Balcanii de Vest.

În cancelariile europene, ignorarea promisiunilor date partenerilor occidentali este privită ca o provocare directă. Oficialii de la Bruxelles consideră că reabilitarea simbolică a unor figuri condamnate pentru crime de război subminează grav încrederea reciprocă.

Efectul asupra României este indirect, dar relevant din perspectiva stabilității din imediata vecinătate. Bucureștiul împarte o graniță directă cu Serbia și susține stabilitatea Balcanilor de Vest, însă reaprinderea retoricii naționaliste la Belgrad poate frâna definitiv procesul de integrare europeană a regiunii.

O Serbie care se îndepărtează de valorile UE riscă să rămână o zonă de incertitudine politică la frontiera vestică a României.

Instituțiile de la Bruxelles au transmis deja un semnal clar privind incompatibilitatea unor astfel de acțiuni cu statutul de candidat. Rămâne de văzut în ce măsură derapajul de la Belgrad va influența viitoarele rapoarte de evaluare ale blocului comunitar.