Negrescu trasează liniile roșii ale României pentru bugetul UE 2028-2034: "Nu ne mai permitem să pierdem bani"

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și al Partidului Socialiștilor Europeni, a anunțat joi că a coordonat o nouă reuniune a grupului de lucru al PES privind bugetul european pentru perioada 2028-2034. Discuția a avut loc cu câteva luni înainte ca negocierile oficiale să intre în linie dreaptă.

Mesajul central al europarlamentarului român a fost contradicția bugetară a momentului: statele membre vor ca Uniunea să finanțeze apărarea, migrația, digitalizarea și climatul, în timp ce unele dintre ele fac presiuni pentru reducerea contribuțiilor. "Europa nu poate face mai mult cu mai puțini bani", a scris Negrescu pe Facebook.

Pentru România, Negrescu a enumerat câteva linii roșii: protejarea fondurilor pentru coeziune și agricultură, păstrarea Fondului Social European, finanțarea sănătății, educației și investițiilor, plus un rol important pentru regiuni și autorități locale în administrarea banilor.

Bugetul UE 2028-2034 va decide, pentru șapte ani, cât de multe fonduri ajung în România, pe ce domenii și cu ce condiții. Nu e o discuție abstractă despre procente; e discuția care stabilește dacă primăriile vor avea bani pentru apă, canal și școli, sau dacă spitalele vor putea cumpăra echipamente cu bani europeni.

Faptul că un român conduce dezbaterea în grupul de lucru al social-democraților europeni contează. PES e una dintre cele două mari familii politice din Parlament, iar poziția sa devine, adesea, poziția negociatorilor Parlamentului la masa trilogului cu guvernele.

La Bruxelles, toată lumea vorbește despre "mai multă Europă" până când vine nota de plată. Negrescu încearcă să mute conversația de la retorică la aritmetică: dacă vrei noi competențe, trebuie să găsești noi resurse, nu să tai din ce există. E o poziție care sună evident, dar în Consiliu evidentul se negociază cu greu.

Comisia Europeană va propune cadrul financiar multianual, dar sumele și prioritățile finale se negociază între Parlament și Consiliu. Unanimitatea statelor în Consiliu face ca fiecare țară să aibă, teoretic, veto, ceea ce transformă negocierile într-un joc de răbdare și de alianțe.

România este un beneficiar net al bugetului UE, ceea ce face orice tăiere a fondurilor de coeziune sau agricultură mai dureroasă decât pentru contribuabilii neti. Negrescu spune direct că țara noastră "nu își mai permite să piardă alți bani europeni" — o referință la fondurile neabsorbite sau la proiectele din PNRR care au întârziat.

Poziția sa include și o avertizare practică: nu vrea ca viitorul cadru financiar să copieze modelul PNRR, cu fonduri centralizate și condiționate de reforme. Pentru autoritățile locale, asta ar însemna mai puțină flexibilitate; pentru primari, mai multă birocrație.

Dacă social-democrații europeni rămân fideli liniei propuse de Negrescu, România ar putea avea în Parlament un aliat pentru menținerea finanțărilor tradiționale. Rămâne de văzut dacă guvernul român va susține aceeași linie și în Consiliu, unde fiecare stat negociază pentru sine.

Negocierile pentru bugetul 2028-2034 vor intra în faza tehnică după propunerea Comisiei, așteptată în lunile următoare. Până atunci, grupurile politice din Parlament își definitivează pozițiile, iar statele membre își numără deja contribuțiile și beneficiile.