Parlamentul European a găsit soluția pentru legi delicate: ocolirea celor 720 de aleși

Conducerea politică din Parlamentul European caută soluții de procedură prin care să adopte proiecte legislative sensibile ocolind votul final al tuturor celor 720 de eurodeputați.

Manevra este alimentată de temerile liderilor transpartinici că alianțele volatile din plen, accentuate de ascensiunea extremei drepte, ar putea răsturna texte negociate cu greu înainte ca acestea să devină lege.

Plenul este, cel puțin teoretic, momentul în care fiecare ales își asumă public o decizie în fața alegătorilor săi. Dacă dosarele ocolesc votul larg, decizia legislativă se mută în cercuri mai restrânse și mult mai ușor de controlat.

Pentru o instituție care își revendică legitimitatea democratică directă, evitarea propriului parlament pentru a salva legile de la vot reprezintă un paradox pur instituțional.

Din perspectiva Bruxelles-ului, Parlamentul European preferă să-și protejeze capacitatea de a livra în fața Consiliului UE, chiar dacă prețul este diminuarea dezbaterii interne. Liderii de grup consideră că riscul ca o directivă să fie îngropată la votul final de o majoritate de conjunctură este mai periculos decât reproșurile privind deficitul de transparență.

Efectul asupra României este direct legat de ponderea celor 33 de europarlamentari români, a căror influență scade dacă deciziile mari se închid în comisii sau la nivelul conducerilor de grup, fără testul plenului.

Dacă un dosar ocolește votul general, oportunitatea eurodeputaților români de a depune amendamente de ultimă oră pentru interese naționale sau sectoriale devine practic inexistentă.

Testul va fi la următoarele directive controversate, când se va vedea dacă aleșii lăsați pe dinafară vor accepta să fie spectatori la propriul proces legislativ.