Parlamentul European cere 47,4 miliarde de euro pentru noul Erasmus+ și burse mărite
Raportorul Parlamentului European propune o anvelopă masivă de 47,4 miliarde de euro pentru programul Erasmus+ din exercițiul 2028–2034 și indexarea burselor cu inflația locală.
Ce s-a întâmplat?
Bătălia pentru următorul cadru financiar multianual începe să capete cifre concrete pe holurile de la Bruxelles. Raportorul Parlamentului European pentru dosarul Erasmus+ a cerut un buget de 47,4 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034.
Dincolo de cifra globală, raportorul cere ca granturile lunare primite de beneficiari să fie ajustate direct la costul real al vieții din țările de destinație. Măsura vizează reducerea decalajelor financiare care îi împiedică pe studenții cu bugete modeste să aplice pentru mobilități în marile capitale europene.
De ce contează?
Erasmus+ este una dintre cele mai vizibile povești de succes ale Uniunii Europene, dar a devenit tot mai inaccesibil din cauza exploziei prețurilor la chirii și alimente. În multe orașe universitare, bursele standard abia acopereau o cameră la periferie, transformând mobilitatea academică într-un lux susținut din buzunarul părinților.
Dacă propunerea de 47,4 miliarde de euro va rezista negocierilor dure cu guvernele naționale, programul nu doar că va trimite mai mulți tineri în străinătate, dar ar urma să le asigure sume adaptate cheltuielilor reale.
Bursa Erasmus+ nu mai poate ignora chiria reală din marile orașe europene, motiv pentru care Parlamentul cere bugete calibrate la costul vieții.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, deschiderea licitației bugetare este un ritual bine cunoscut: Parlamentul European pune ștacheta sus pentru a avea de unde ceda când Consiliul UE va cere tăieri. Eurodeputații vor ca mobilitatea să nu mai fie condiționată de economiile de acasă, însă miniștrii de finanțe din statele membre privesc orice extindere de anvelopă cu prudență maximă.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru studenții, profesorii și tinerii din România, diferențierea granturilor în funcție de costul vieții ar rezolva un obstacol istoric: bursa europeană devenea insuficientă la destinații precum Paris, Amsterdam sau Dublin.
Totodată, o alocare totală de 47,4 miliarde de euro ar garanta universităților și liceelor românești fonduri mai consistente pentru parteneriate instituționale și schimburi educaționale internaționale în ciclul 2028–2034.
Ce urmează?
Poziția raportorului va fi dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului European înainte de a deveni mandat oficial de negociere.
Suma finală va fi tranșată doar după ce statele membre și Parlamentul vor ajunge la un acord general asupra întregului buget al Uniunii pentru 2028–2034.