Parlamentul vrea 47 de miliarde € pentru Erasmus+, dar „frugalii” scot foarfeca
Eurodeputații au votat o anvelopă de 47 de miliarde de euro pentru programul Erasmus+, într-un moment în care statele membre frugale cer tăieri din bugetul european.
Ce s-a întâmplat?
Eurodeputații au votat în favoarea alocării a 47 de miliarde de euro pentru noi fonduri destinate programului Erasmus+. Decizia din Parlamentul European vine într-un contrast evident cu atmosfera din Consiliu, unde guvernele prudente financiar fac presiuni pentru reducerea cheltuielilor comune.
Votul conturează ambiția legislativului de a extinde mobilitățile educaționale, ignorând reticența statelor membre care contribuie cel mai mult la pușculița Uniunii.
De ce contează?
Pentru orice student, profesor sau tânăr, Erasmus+ înseamnă burse de studiu și stagii de formare în străinătate finanțate direct din fonduri europene. O alocare de 47 de miliarde de euro ar garanta continuitatea și extinderea acestor mobilități, însă distanța dintre votul din hemiciclu și disponibilitatea capitalelor este considerabilă.
Miza relevă fractura clasică de la Bruxelles: Parlamentul votează bugete ambițioase pentru a trimite tinerii la studii în străinătate, în timp ce țările din tabăra frugală caută deja capitolele de unde pot reduce cheltuielile.
Parlamentul votează bursele, iar statele frugale numără mărunțișul din buzunare.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, Parlamentul își joacă impecabil rolul de donator generos, știind exact că factura finală ajunge pe masa miniștrilor de finanțe. Tradiția negocierilor cere ca eurodeputații să ceară mult pentru a avea de unde tăia ulterior, în timp ce capitalele frugale își ascut deja argumentele pentru austeritate.
Parlamentul European și Consiliul UE negociază și aprobă de comun acord alocările din bugetul european.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru universitățile, liceele și studenții din România, volumul total al fondurilor Erasmus+ determină direct numărul de burse și valoarea granturilor lunare pentru stagiile universitare în străinătate.
Dacă suma cerută de eurodeputați rezistă negocierilor cu statele membre, școlile și facultățile românești vor avea acces la apeluri de proiecte mai bine finanțate, însă o tăiere impusă de statele frugale ar limita numărul de beneficiari eligibili.
Ce urmează?
Poziția Parlamentului European va intra în negociere directă cu Consiliul UE, unde statele reticente la cheltuieli mari vor încerca să reducă suma de 47 de miliarde de euro.
Cifra finală va fi stabilită abia după ce guvernele naționale și legislatorii europeni vor ajunge la un compromis pe întregul pachet bugetar.