Fermierii europeni au pornit prima petiție din istoria lor. Motivul: un sertar
Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă din Uniune, cere ca banii pentru agricultură să nu fie amestecați cu restul fondurilor într-un singur plan național.
Ce s-a întâmplat?
Pe 19 iunie 2026, Copa-Cogeca a lansat prima petiție din istoria organizației, împotriva propunerii Comisiei de a integra politica agricolă comună în planuri naționale unice, alături de fondurile de coeziune, începând din 2028.
Curtea Europeană de Conturi a publicat, la rândul ei, o opinie pe această propunere, semnalând riscuri legate de transparență și de comparabilitatea între state.
De ce contează?
Astăzi, banii pentru agricultură au un buget protejat prin regulament. Într-un plan național unic, ei ar concura cu autostrăzi, spitale și digitalizare — iar în competiția asta, subvenția agricolă nu are niciodată cea mai bună fotografie de inaugurare.
Prima petiție în zeci de ani. Nu despre subvenții, ci despre cine ține sertarul.
Unghiul din Bruxelles
Când o organizație care nu a avut nevoie de petiții timp de zeci de ani lansează una, semnalul nu e despre bani. E despre cine îi împarte.
Propunerea aparține Comisiei, dar decizia finală o iau guvernele, în unanimitate, și Parlamentul European. Lobby-ul agricol este, istoric, cel mai eficient din Bruxelles: de câte ori s-a încercat reducerea plăților directe, propunerea a ieșit din negociere mai blândă decât a intrat.
Ce înseamnă pentru România?
România are peste 700.000 de beneficiari de plăți directe, majoritatea ferme mici. Modul în care sunt împărțiți banii într-un plan național unic se decide la București, nu la Bruxelles — ceea ce mută și presiunea politică aici.
Ce urmează?
Dezbaterea continuă odată cu negocierea bugetului pe termen lung; comisia de agricultură a Parlamentului își pregătește poziția.