Rabaturi la bugetul UE: Séjourné declară legitimă tăierea contribuțiilor
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, recunoaște deschis că cererile statelor membre de a plăti mai puțin la bugetul comun sunt perfect firești la masa negocierilor.
Ce s-a întâmplat?
Stéphane Séjourné, vicepreședinte al Comisiei Europene, a afirmat că solicitarea unui stat membru de a-și reduce contribuția financiară la Uniunea Europeană reprezintă un demers perfect legitim într-o negociere. Declarația a fost făcută în cadrul summitului dedicat competitivității organizat de POLITICO.
Oficialul european a ținut să nuanțeze că astfel de pretenții financiare nu sunt deloc o noutate în bula de la Bruxelles. Séjourné a subliniat că numeroase capitale au cerut deja discounturi și corecții bugetare similare de-a lungul timpului.
De ce contează?
La Bruxelles, discuțiile despre cine și cât varsă în visteria comună sunt în mod tradițional cele mai tensionate, iar cuvântul „rabat” trezește mereu amintiri contondente. Când un oficial de rang înalt al Comisiei legitimează public dorința statelor contributoare de a plăti mai puțin, semnalul complică din start ecuația financiară a Uniunii.
Dacă marii contributori obțin reduceri ale sumelor virate, marja de manevră pentru finanțarea marilor priorități europene scade automat. În lipsa unor venituri proprii noi sau a unor compromisuri dure, nota de plată riscă să fie reechilibrată pe seama politicilor tradiționale sau a țărilor dependente de fonduri.
Să ceri o reducere a contribuției este legitim în cadrul unei negocieri; multe state au cerut deja rabaturi.
Unghiul din Bruxelles
Comisia Europeană propune și încearcă să țină cifrele legate, însă la masa Consiliului UE miniștrii și șefii de guvern privesc fiecare centimă prin prisma contabilității interne. Când însăși conducerea executivului european admite că cererile de reducere sunt un joc legitim, negociatorii naționali primesc practic o invitație deschisă să ceară și mai multe derogări.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, orice reducere acordată marilor contributori neți înseamnă o presiune directă asupra anvelopei globale de coeziune și agricultură. Dacă statele bogate plătesc mai puțin la pușculița comună, volumul total al banilor europeni disponibili pentru investiții și dezvoltare regională riscă să se comprime.
Bucureștiul mizează constant pe un buget comunitar generos și predictibil pentru a recupera decalajele de infrastructură. Legitimarea rabaturilor bugetare slăbește poziția statelor beneficiare nete, care ajung astfel să apere singure finanțările consistente în fața unui bloc de contributori dornici de economii.
Ce urmează?
Rămâne de văzut câte dintre statele membre vor folosi deschiderea afișată de Comisie pentru a pune oficial pe masă cereri explicite de rabat în următoarele runde de negocieri.