Fabrica Audi din Bruxelles s-a închis, iar raportorul care a adus 7,5 milioane de euro pentru muncitori este un român
Nicolae Ștefănuță (Verzi/ALE) a fost raportorul Parlamentului European pe ajutorul european pentru cei 3.414 oameni concediați de Audi Brussels. Plenul a votat pe 11 februarie 2026, cu 593 de voturi pentru.
Ce s-a întâmplat?
Audi Brussels, uzina din cartierul Forest unde se asambla un SUV electric, s-a oprit. 3.414 oameni au rămas fără loc de muncă — o cifră care, într-un oraș de dimensiunea Bruxelles-ului, nu se pierde în statistici.
Belgia a cerut bani din Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, prin cererea EGF/2025/006 BE/Audi. În Parlamentul European, dosarul a ajuns la comisia pentru bugete, iar raportor — omul care scrie raportul și îl apără în plen — a fost desemnat pe 12 ianuarie 2026 europarlamentarul român Nicolae Ștefănuță, din grupul Verzilor/ALE.
Pe 11 februarie 2026, plenul a aprobat mobilizarea a 7,5 milioane de euro, cu 593 de voturi pentru, 55 împotrivă și 9 abțineri. Banii merg în consiliere profesională, recalificare și sprijin pentru cei care vor să pornească ceva pe cont propriu.
De ce contează?
Fondul de ajustare la globalizare este una dintre puținele linii din bugetul european care ajunge la oameni cu nume și prenume, nu la programe. Nu salvează fabrica — fabrica e deja închisă. Plătește ce urmează după.
Poziția de raportor pare o formalitate până înțelegi ce înseamnă: raportorul verifică dacă cererea statului respectă condițiile, negociază suma și duce textul în fața celor 720 de colegi. Un vot de 593 la 55 înseamnă că și-a făcut treaba fără scandal, ceea ce la Bruxelles e un compliment.
Fabrica era în capitala Uniunii Europene. Nici asta n-a ținut-o deschisă.
Unghiul din Bruxelles
Bruxelles-ul e capitala unde se scriu regulile industriei europene — și, de data asta, tot Bruxelles-ul a pierdut fabrica. Faptul că un europarlamentar român a fost cel care a dus la vot ajutorul pentru muncitorii belgieni spune ceva simplu despre cum funcționează Parlamentul: dosarele nu se împart după pașaport, ci după cine e în comisia potrivită.
Statul membru depune cererea, Comisia o evaluează, comisia pentru bugete a Parlamentului o instrumentează prin raportor, iar plenul și guvernele din Consiliu deblochează banii. Fondul nu se activează niciodată singur: cineva trebuie să ceară.
Ce înseamnă pentru România?
România are propriile uzine care se clatină, iar acest fond i se aplică la fel de bine: se poate cere pentru minimum câteva sute de lucrători concediați de aceeași companie sau din același sector și regiune. Condiția e ca guvernul să depună cererea la timp și cu dosarul complet.
Precedentul Audi arată și cât durează: concedieri în 2025, bani votați în februarie 2026. Nu e ajutor de urgență, e plasă de siguranță întinsă târziu — motiv în plus ca autoritățile să nu piardă lunile de la început.
Un raportor român pe un astfel de dosar înseamnă și experiență acumulată în procedură. Când va veni o cerere din România, cel puțin cineva din delegație știe exact pe unde trece hârtia.
Ce urmează?
Banii sunt gestionați de autoritățile belgiene, care raportează Comisiei cum au fost folosiți și câți dintre cei 3.414 lucrători și-au găsit un alt loc de muncă. Evaluarea finală va spune dacă recalificarea a funcționat sau dacă a fost, ca de multe ori, un curs urmat de o tăcere lungă.