Teresa Ribera pune industria la masă: dilema marilor proiecte comune europene
În fața patronatelor de la BusinessEurope, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a deschis discuția despre alegerile strategice pe care blocul comunitar trebuie să le facă pentru viitorul propriei industrii.
Ce s-a întâmplat?
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, le-a transmis reprezentanților BusinessEurope că Uniunea se află în fața unei decizii fundamentale privind soarta bazei sale industriale. Intervenția a vizat mecanismul Proiectelor Importante de Interes Comun European, instrumentul prin care Bruxelles-ul permite statelor să pompeze ajutoare publice masive în tehnologii strategice fără a încălca regulile pieței unice.
Discuția a atins punctul sensibil al competiției globale: măsura în care Europa își poate păstra capacitatea industrială fără a declanșa o cursă internă a subvențiilor între statele bogate și cele cu bugete modeste.
De ce contează?
Mecanismele de tip IPCEI permit consorții transfrontaliere și derogări majore de la regulile stricte de concurență, însă până acum au avantajat disproporționat economiile care își permit să pună miliarde pe masă direct din vistieria națională. Dacă modelul industrial european continuă să se bazeze pe astfel de formule fără o coordonare comună reală, decalajul dintre centrul industrial al continentului și restul pieței riscă să devină permanent.
Discuția merge direct la miezul unei alegeri pe care Europa trebuie să o facă: cât anume din industria noastră vrem să păstrăm.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, întâlnirile cu BusinessEurope sunt testul clasic prin care Comisia măsoară nemulțumirile marilor corporații înainte de a desena noi linii de politică economică. În timp ce executivul european încearcă să mențină aparența unei piețe unice echitabile, marile capitale fac presiuni pentru a primi mână liberă la subvenționarea propriilor campioni industriali.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, ecuația acestor proiecte de anvergură europeană rămâne una complicată: fără resurse naționale comparabile cu ale Germaniei sau Franței, companiile locale depind de includerea lor ca subcontractori sau parteneri secundari în astfel de consorții. Orice flexibilizare a sprijinului pentru industrie fără bani comunitari la pachet riscă să împingă lanțurile de producție și inovare exclusiv spre vestul continentului.
Ce urmează?
Comisia Europeană va continua consultările cu reprezentanții mediului de afaceri și ai statelor membre privind viitorul instrumentelor de politică industrială.