UE vrea fond de urgență pentru atacuri hibride, dar statele se tem că supără NATO
Diplomații negociază discret la Bruxelles planuri de reacție rapidă și fonduri de urgență pentru atacuri clandestine, însă unele capitale se tem de suprapunerea cu rolul NATO.
Ce s-a întâmplat?
Diplomații europeni negociază în secret la Bruxelles planuri de reacție rapidă și crearea unor fonduri de urgență pentru a face față atacurilor hibride și clandestine.
Inițiativa întâmpină însă reticențe în rândul mai multor state membre, care avertizează asupra riscului de suprapunere instituțională cu rolul și structurile NATO.
De ce contează?
Disputa scoate la iveală vechea sensibilitate a capitalelor europene legată de apărare: dorința de a avea bani comunitari disponibili la minut în caz de criză se lovește de teama de a nu crea structuri paralele cu cele ale Alianței Nord-Atlantice.
Capitalele europene vor bani de urgență pentru atacuri clandestine, dar măsoară cu rigla să nu calce pe teritoriul NATO.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, reacția reflex la orice amenințare nouă este schițarea unui fond și a unui grup de reacție rapidă. În spatele ușilor închise din Consiliul UE, diplomații încearcă acum un exercițiu delicat de echilibristică: să doteze Uniunea cu instrumente financiare de criză fără a declanșa un conflict de competențe cu sediul NATO de la celălalt capăt al orașului.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, expusă direct pe flancul estic la amenințări hibride, apariția unor linii de finanțare rapidă pentru astfel de atacuri ar aduce resurse suplimentare, însă linia oficială de la București a rămas constant prudentă față de orice inițiativă europeană care ar putea umbri rolul central al NATO.
Ce urmează?
Negocierile diplomatice continuă pentru a defini exact ce tipuri de operațiuni clandestine vor fi acoperite de noile mecanisme și cum va fi delimitată clar frontiera dintre competențele UE și cele aliate.
Surse
- The Brussels BriefBrussels Prepares for Hybrid Crisis, but Capitals Mind the NATO Turf