Un al 28-lea regim fiscal: Parlamentul European caută ieșirea din labirintul celor 27
În loc să convingă 27 de capitale să-și armonizeze codurile fiscale, Parlamentul European analizează fezabilitatea unui al 28-lea regim opțional pentru a ajuta firmele să rămână competitive.
Ce s-a întâmplat?
Parlamentul European a pus pe masa de lucru analiza privind fezabilitatea unui „al 28-lea regim fiscal” la nivelul Uniunii Europene, evaluând modul în care o astfel de formulă poate sprijini competitivitatea blocului comunitar.
Conceptul vizează crearea unui set unic de reguli fiscale europene care să existe în paralel cu cele 27 de sisteme naționale, oferind companiilor care operează transfrontalier opțiunea de a respecta un singur cadru în loc să navigheze zeci de legislații divergente.
De ce contează?
Orice companie europeană care încearcă să vândă dincolo de graniță se lovește rapid de realitatea pieței unice: libera circulație există pentru mărfuri, dar contabilitatea se blochează în 27 de birocrații diferite.
Ideea unui regim paralel rezolvă eleganța teoretică a problemei fără a forța guvernele să renunțe direct la codurile lor fiscale, însă eficiența unei astfel de măsuri depinde de cât de dispuse sunt statele membre să împartă controlul asupra veniturilor bugetare.
Când nu poți convinge 27 de state să-și schimbe legile fiscale, soluția clasică la Bruxelles este să inventezi a 28-a regulă.
Unghiul din Bruxelles
Din perspectiva Bruxelles-ului, inventarea unui nou regim este adesea calea preferată atunci când armonizarea celor existente este blocată politic de regula unanimității. Parlamentul European testează fezabilitatea ideii, dar cuvântul decisiv va aparține Consiliului UE, unde fiecare ministru de finanțe păstrează dreptul de veto asupra oricărui articol fiscal.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru firmele românești și startup-urile care vor să se extindă la nivel european, un regim fiscal unic opțional ar reduce semnificativ costurile de consultanță și conformare în alte state membre.
Efectul rămâne însă indirect pe termen scurt, întrucât adoptarea unui astfel de mecanism depinde de poziția Ministerului Finanțelor la negocierile din Consiliu și de modul în care o astfel de regulă ar interacționa cu baza de impozitare națională administrată de ANAF.
Ce urmează?
Parlamentul European va evalua concluziile tehnice privind fezabilitatea regimului înainte de a stabili dacă va cere Comisiei Europene să redacteze o propunere legislativă concretă.