Ursula von der Leyen vrea inteligență artificială ca să scape firmele de birocrația UE
Președinta Comisiei Europene propune în premieră folosirea algoritmilor pentru a reduce obligațiile de raportare impuse companiilor europene.
Ce s-a întâmplat?
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus pentru prima dată în mod explicit utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru a reduce povara administrativă a companiilor.
Miza anunțului o reprezintă simplificarea obligațiilor de raportare care apasă pe umerii mediului de afaceri din blocul comunitar. În loc să elimine pur și simplu formularele, Bruxelles-ul sugerează acum ca tehnologia să preia munca de completare a cerințelor birocratice.
De ce contează?
Companiile din Uniunea Europeană acuză de multă vreme că pierd timp și bugete considerabile încercând să se conformeze unui număr tot mai mare de directive și regulamente. Presiunea asupra competitivității europene a readus tema pe masa liderilor de la vârf.
Plecând de la această realitate, soluția avansată de șefa executivului european este una tipică: un răspuns tehnologic la un aparat de reglementare tot mai dens. În loc să scrie mai puține norme, Comisia propune softuri inteligente care să ajute firmele să le suporte mai ușor.
Ideea de a trimite algoritmii să completeze formularele inventate de funcționari este definiția modernizării administrative la Bruxelles.
Unghiul din Bruxelles
În interiorul bulei de la Bruxelles, propunerea a stârnit rapid comentarii printre diplomați și consultanți. Ideea că inteligența artificială va descurca labirintul de documente pe care tot instituțiile europene l-au construit arată perfect reflexul Berlaymont-ului de a combate birocrația prin instrumente sofisticate. În timp ce Comisia Europeană caută soluția tehnică, statele membre reprezentate în Consiliul UE și eurodeputații din Parlamentul European așteaptă să vadă dacă promisiunea se va traduce în mai puține hârtii sau doar în algoritmi mai stresați.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru firmele din România, în special întreprinderile mici și mijlocii care nu își permit echipe întregi de avocați și consultanți, teancul de raportări impuse de la nivel european a fost mereu o bătaie de cap costisitoare.
Legătura este direct legată de funcționarea pieței unice: dacă executivul european va introduce instrumente AI pentru a ușura completarea datelor, afacerile românești ar putea economisi timp și resurse, cu condiția să aibă capacitatea tehnică de a integra aceste soluții digitale.
Ce urmează?
Urmează ca serviciile Comisiei Europene să detalieze viziunea anunțată de Ursula von der Leyen și să arate cum pot fi folosite instrumentele AI în mod practic.
Până la apariția unor ghiduri sau inițiative formale, obligațiile actuale de conformare rămân neschimbate pentru toate companiile europene.