Vine factura la energie: Meloni cere Bruxelles-ului să slăbească lațul fiscal
Roma bate la ușa Comisiei Europene pentru o gură de oxigen bugetar, avertizând că scumpirea energiei aruncă în aer țintele de deficit din bloc.
Ce s-a întâmplat?
Premierul italian Giorgia Meloni a cerut oficial Comisiei Europene să relaxeze constrângerile fiscale și să ofere marjă de manevră bugetară statelor membre. Solicitarea vine pe fondul unui nou șoc al prețurilor la energie, care riscă să destabilizeze finanțele publice din întreaga Uniune.
Mesajul transmis de la Roma arată că noile scumpiri pun o presiune uriașă pe cheltuielile publice și amenință direct atingerea țintelor naționale de deficit negociate cu Bruxelles-ul.
De ce contează?
De fiecare dată când factura la energie crește brusc, guvernele sunt prinse între ciocanul subvențiilor pentru populație și nicovala regulilor europene de disciplină financiară.
Dacă Comisia Europeană acceptă să acorde flexibilitate, guvernele pot cheltui mai mult pentru a amortiza costurile facturilor fără riscul imediat de a fi sancționate pentru derapaje bugetare.
Cum apare un nou val de scumpiri la energie, cum reapare la Bruxelles cererea ca regulile stricte de deficit să devină simple recomandări.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, apelul Romei este un clasic al genului: cum apare un val de scumpiri, cum reapare cererea ca regulile de deficit să devină orientative. Comisia Europeană se găsește din nou în rolul de arbitru incomod, trebuind să decidă dacă deschide supapa excepțiilor înainte ca și alte capitale din Consiliul UE să se alăture corului italian.
Ce înseamnă pentru România?
Deși demersul a fost pornit de Italia, discuția despre indulgență fiscală privește direct și Bucureștiul, aflat într-o luptă continuă cu propriul deficit bugetar.
Dacă regulile se relaxează la nivel european din cauza costurilor energetice, România ar putea câștiga spațiu suplimentar de manevră în negocierile cu Comisia, evitând tăieri bruște de cheltuieli.
Ce urmează?
Comisia Europeană urmează să analizeze dacă impactul costurilor energetice justifică adaptarea cerințelor de deficit.
Subiectul flexibilității fiscale va ajunge pe masa miniștrilor de finanțe din statele membre, care vor trebui să decidă cât de mult permit abaterea de la traiectoriile convenite.