Vine frigul, revine ideea: Von der Leyen vrea rezerve strategice de gaz pentru toată UE
Pe fondul temerilor privind aprovizionarea la iarnă, șefa Comisiei le cere liderilor europeni să analizeze crearea unor stocuri comune de urgență. Depozitele subterane clasice ar putea să nu mai fie de ajuns.
Ce s-a întâmplat?
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește ca liderii statelor membre să ia în calcul constituirea unor rezerve strategice de gaze la nivelul întregului bloc comunitar.
Demersul este motivat de îngrijorările tot mai mari privind riscul apariției unor deficite de aprovizionare în cursul iernii, conform unor diplomați și oficiali europeni citați de POLITICO.
În prezent, securitatea energetică a Uniunii se bazează pe depozitele subterane naționale, care sunt umplute treptat pe parcursul anului, însă Comisia tatonează terenul pentru o plasă suplimentară de siguranță gestionată comunitar.
De ce contează?
Trecerea la rezerve strategice administrate în comun ar însemna un salt important de integrare într-un domeniu în care guvernele naționale au preferat întotdeauna să-și păstreze controlul direct.
Dacă depozitele obișnuite se golesc mai repede decât se anticipa din cauza unui val prelungit de frig, o rezervă centralizată ar trebui, teoretic, să evite speculațiile de preț și licitațiile disperate între statele membre.
Când temperaturile încep să scadă, la Bruxelles revine pe masă cel mai sensibil subiect de suveranitate: gazul administrat la comun.
Unghiul din Bruxelles
La Bruxelles, lansarea unor astfel de idei pe surse la început de toamnă este reflexul clasic prin care Comisia Europeană verifică rezistența capitalelor înainte de a cheltui cerneală legislativă. Tratatele lasă decizia de mix energetic în mâna statelor, astfel că fără acordul ferm al Consiliului European, nicio schemă de înmagazinare comună nu poate trece de faza de schiță.
Ce înseamnă pentru România?
Deși România se bazează în principal pe producția internă și pe propriile depozite de înmagazinare, o schemă comună europeană ar stabili reguli noi privind accesul la aceste resurse în situații de urgență.
Bucureștiul ar trebui să negocieze dacă va contribui financiar la o astfel de rezervă centralizată sau dacă va fi obligat să pună la dispoziție spații fizice de depozitare pentru mecanismul blocului comunitar.
Ce urmează?
Rămâne de văzut dacă liderii statelor membre vor prelua tema pe agenda oficială a summiturilor viitoare sau dacă propunerea va rămâne doar o tentativă preventivă de descurajare a panicii pe piețele energetice.